Limitele îi direcționează pe copii și îi ajută să
atingă obiectivele pe care părinții le-au propus pentru dezvoltarea lor.
Părinții își doresc copii care să evolueze și să se transforme în adulți
disciplinați, responsabili și atenți; copii au nevoie însă de ocazii în care să
facă anumite alegeri și să se confrunte cu anumite limite.
Pentru a putea stabili limite, părinților trebuie
să le fie foarte clar ce așteaptă de la copii lor și care dintre
comportamentele acestora sunt acceptabile. Stabilirea limitelor funcționează
cel mai bine în contextul unei bune relații părinte – copil.
Dacă relația dintre părinte și copil este una
pozitivă, cresc șansele ca acesta să accepte valorile și convingerile propuse
de adult și să înteleagă motivele pentru care i se limitează comportamentul.
Este mai dificil să influențăm un copil în
permanență criticat, corectat și admonestat. În aceste condiții, copilul nu va
dori să coopereze cu părintele în rezolvarea problemelor, ba mai mult, în timp,
va alege să i se opună.
Mai jos sunt prezentate câteva sugestii pentru trasarea limitelor.
„Regulile casei”
Un bun început pentru a stabili limite este setul
de „reguli
ale casei”; un copil obișnuit cu regulile casei va manifesta frecvent
și relativ ușor comportamente care să satisfacă și asteptările celui mai
exigent părinte.
O regulă bună precizează cu claritate
comportamentul așteptat.
Ar fi util să scrieți regulile și să le afișați
într-un loc accesibil fiecărui membru al familiei (de ex. ușa frigiderului).
Regulile casei sunt utile din două puncte de
vedere.
În primul rând, ele exprimă așteptările pe care le aveți
în ceea ce privește anumite comportamente specifice ale copilului.
De pildă, dacă copilul tău obișnuiește să întârzie mult după programul de
școală poți să emiți o regulă conform căreia „Fiecare dintre copii va veni
zilnic direct acasă dupa orele de
școală!”.
Regulile casei sunt utile de asemenea pentru că îl
învață pe copil comportamente adecvate.
De pildă, dacă vrei să-ți înveți copilul să fie respectuos în relație cu
ceilalți, regulile pot preciza comportamente de felul: „Batem la ușă înainte de
a intra în cameră”; „Cerem permisiunea înainte de a ne ridica de la masă”; „Vorbim
politicos atunci când ne adresăm celorlalți”;
Veți găsi mai jos câteva recomandări astfel încât
regula să fie eficientă.
Stabiliți un număr limitat de reguli (5-7 reguli)
Prea multe reguli înseamnă control sporit asupra vieții
copilului. Regulile eficiente reglementează doar acele situații cu grad de risc
pentru sănătatea, dezvoltarea și siguranța copilului și familiei tale sau
acelea în care sentimentele și drepturile altor persoane ar putea fi grav
afectate.
Implicați copilul!
Toți copiii se bazează pe părinții lor pentru
stabilirea limitelor și a regulilor, însă vor dori să aibă un cuvânt de spus în
formularea lor. Este important să ascultați și punctul de vedere al copilului
cu privire la alegerea regulilor dar și la stabilirea consecințelor ce decurg
din nerespectarea unei reguli.
E posibil ca uneori să nu reușiți să ajungeți la un
acord total asupra regulilor, ceea ce nu înseamnă că acestea nu vor fi
stabilite.
Ca părinte, vei decide care vor fi regulile care
vor modela comportamentul copilului tău. Atunci când nu ajungeți la un acord,
îi poți spune copilului, că deși nu este cea mai corectă sau mai bună dintre
reguli, este singura la care te poți gândi în momentul acela.
Stabiliți reguli corecte și clare
O regulă este corectă când reglementează în egală
măsură comportamentul fiecărui membru al familiei.
De pildă, regula „Întotdeauna bați la ușă înainte de a intra în camera
părinților” este nedreaptă deoarece se aplică doar copiilor. Regula corectă ar
fi formulată astfel: „Ciocănim la ușă înainte de a intra în camera oricăruia
dintre membrii familiei noastre”.
În acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul,
ci sunt „regulile casei”. Comportamentul tău ca părinte va fi corect atunci
când chiar tu vei fi primul care respectă regula.
Atunci când regulile sunt specifice și ușor de
înțeles, cresc și sansele de a fi respectate.
Regula „Trebuie să ne spălăm pe dinți” nu ajută prea mult deoarece nu
precizează când anume și cu ce frevcență trebuie să facem acest lucru.
Pe de altă parte, regula „Fiecare membru al familiei se va spăla pe dinți
în fiecare dimineața și în fiecare seară, înainte de culcare” este clară, nu
generează confuzie și nu lasă loc de discuții.
Regula de mai sus este clară pentru ca îi spune
copilul ce să facă, nu ce să nu facă. Ori de câte ori formulați o regulă nouă,
întrebați-vă: „Ce vreau să se schimbe în comportamentul copilului meu? Ce ar
trebui să facă altfel/ mai bine?”. Este bine ca regula să fie scurtă, formulată
în cuvinte simple, pentru a fi ușor de reținut.
Un aspect foarte important legat de utilizarea
regulilor, privește stabilirea de recompense și consecințe pentru respectarea,
respectiv încălcarea acestora.
Este foarte important să vă lăudați copilul atunci respectă
regula. Ba mai mult, în etapa de început, în care copilul își însușește
regula nouă, comportamentul său trebuie recompensat, pentru a facilita procesul
de învățare.
„Bravo! Sunt foarte mândră de tine pentru că
ți-ai ordonat hăinuțele și jucăriile.”
Despre modificarea regulilor
Regulile casei se schimbă de-a lungul timpului, pe
măsura ce copiii cresc și devin mai responsabili. Atunci când o regulă este
automat respectată de toți membrii familiei, ea trebuie eliminata de pe lista
cu reguli scrise și afișate în casă. Aceasta nu înseamnă că nu mai este
valabilă, ci doar că nu mai este necesară afișarea ei.
Regulile se schimbă de asemenea în funcție de
situațiile noi care apar.
De pildă, vei stabili reguli noi atunci când fiica ta va începe să aibă
întâlniri cu prieteni de-ai ei în timpul liber.
Deși regulile se schimbă, nevoia de a avea reguli
rămâne aceeași. Chiar și când copiii din familie au devenit tineri adulți,
regulile sunt utile pentru că astfel ne asigurăm că fiecare membru al familiei
înțelege că are responsabilități în casă.
Este posibil ca prezența regulilor să rezolve
problemele care apar în familie. Acestea chiar pot să dispară atunci când
fiecare membru al familiei știe exact ce se așteaptă de la el.
Cu toate acestea, stabilirea
de consecințe negative este necesară pentru acele situații în care regulile
sunt încălcate.
Dar despre asta vom vorbi
într-un articol viitor.
Autor: Diana Tudose, Psiholog Salvatii Copiii Romania